Cultură şi învăţământ

CULTURA

Multe sunt faptele de cultură în care s-au evidenţiat cei din comuna Ion Creangă şi dintre toate cu rezonanţa cea mai mare. până la nivel naţional este Festivalul folcloric „Costică Matei - Creanga care în 2007 se află la ee-a de-a IlI-a ediţie. Iată cum ne precizează cel care poartă acest nume, cunoscutul folclorist Costică Matei căruia i s-a adăugat şi particula „Creangă" satul său natal: „Total a pornit de la o apreciere pe care Stelian Ciocoiu redactor la Radio Iaşi mi-a făeut~o când am fost Ia post să predau un material pentru verificare spre a fi difuzat. Domnul mi-a zis „Cred că eşti printre ultimii interpreţi care sunt credincioşi folclorului muzical autentic pentru că la tot pasul întâlneşti „făcături" care sunt ma.scate prin aşa zis muzică populară (gen căruia ii sunt trecute cu vederea toate vulgarităţile ce nu caracterizează spiritualitatea românească) greşeli de exprimare, teme lipsite de sevă, mesaje ambigue, etc), toate într-o discuţie cu oriee personalitate.
Am tăcut o incursiune în folclorul muzical împreună cu Eugenia Florea de la Radio Bucureşti şi cu domnul Gruia Storia redactor şefia aceeaşi instituţie fără să amintesc de remarca domnului Stelian Ciocoiu şi am ajuns la concluzia că folclorul autentic (nu numai cel muzical intră vertiginos într-un proces de declin).
Având în vedere că în Zona satelor Ion Creangă, Avcreşti, Stejaru. Muncel, Recea. Băl;işe^n. feuşeşti, Horia. Cotii Vameş există in valori etn«folclorice nevalorificate iar pe de altă parte existând această agonie în aceste manifestări am constituit o fundale care să aibă în vedere şi promovare^ datinilor tradiţiilor, obiceiurilor, a tuturor creaţiilor populare din zona mai sus amintită. Acest lucru se poate face numai prin manifestări ample din care una ar fi fost un Festival anual.
Ca titulatură a acestui festival, iniţial hotărâsem cu celălalt membru fondator al fundaţiei (Codai Alecsc) căruia îi datorez foarte mult în faptul că am ajuns artist popular, dar asta o altă poveste, să-i dăm denumirea Angela Moldovan, prietenă dealtfel cu mine .
într-o discuţie cu Vasile Pohoaţă şi Gelu Severin din T.V.R. Iaşi şi Radio Iaşi (redactori), mi S-a pus întrebarea ce legături există între repertoriul Angelei Moldovan şi comuna Ion Creangă Ia care eu n-am avut un răspuns. După mai multe discuţii. Vasile Pohaţă. mi-a sugerat să-i dau numele meu artişti, „Costică Matei -Creangă", oficial numindu-mă Matei Gh. Constantin.
în discuţiile avute eu doamna Tănasc de la Notariat la stabilirea statutului Fundaţiei eu domnul Gruia Slona (Radio Bucureşti) ţi domnul profesor universitar I. Miron (soţia lui fiind din Roman) am găsii că este potrivit numele de Festivalul „Costică Matei - Creangă". Au urmat demersuri la acelaşi Minister a] Culturii şi Cultelor care ne-a botezat în „Costică Matei - Creangă" aprobându-ne această titulatura, cât şi la Ministerul Justiţiei. Am venit cu următoarea argumentaţie:
- permanent satul Ion Creangă era confundat cu satul Humuleşti (de lângă Tg. Neamţ)
- tradiţiile folclorice de pe meleagurile noastre nu erau promovate eram singurul reprezentant mai avizai al acestor manifestări spirituale
- respectăm autenticitatea folclorului muzical
- am adunat de-a lungul anilor tot ce mi-au oferit oamenii şi în special rapsozii din zonă: Gheorghfi Neagu - din Stejaru, Aurica Nicuţă, Toma Aguria - din Ion Creangă: maeştri populari: Mişoc Zamfira, Caşter Aglaia, Constantin Priseoaru, Toma Jeuică - Ion Creangă şa.
- am evidenţiat faptul că acest festival nu va fi direcţionat pentru o anumită vârstă ci la manifestare pol participa tară limită de vârstă toţi doritorii, deoarece cei mai „bătrâni" aduc valori emofolclorice, înaintea mea n-au mai fost alţii care să popularizeze tradiţiile din zona, în urma mea nu am văzut pe cineva potenţial să promoveze spiritualitatea locurilor... de aici şi colecţia mea de obiecte de artă şi nu numai, 
lipsa unor manifestări culturale artistice care să aducă o picătură de bucurie în inima şi sufletul locuitorilor
- Continuarea unor vechi manifesiari care au avui loc în perioade anterioare
- Promovarea tinerilor talente şi menţinerea celor vârstnici în activitate Dorinţa mea de a lăsa ceva în urmă
Iniţial, n-am ştiut că toate acestea se vor face în comuna Ion Creanga. Ulierior am luat legătura cu domnul primar Petrică Prichici şi am văzut că amândoi avem aceeaşi dorinţă.
Din păcate, n-am avut o altă „personalitate" (sîc) cultural - artistică pentru folclor pe care s-o putem sponsoriza prin fundaţie legal (fără probleme în domeniul financiar contabil).
Mulţumesc Divinităţii că m-a hărăzit tară patimi: invidie, egoism, zgârcenie, hoţie, gânduri urâte. M-a hărăzit să ou-mi părăsesc locul natal şi oamenii în mijlocul cărora mi-am petrecut copilăria şi primii ani ai tinereţii. Mă socot un om modest şi împiiitit sufleteşte. Am fost un norocos din multe puncte de vedere.
Pentru a întregi partitura biografică a acestui om mic la trup dar cu un suflet mare mai consemnez următoarele: Costică Matei s-a născut în 1946 din părinţii Elena şi Gbeorghe Gh-Matei, având fraii mai mari pe Mircea şi Ana . Tatăl său a fost oficiant sanitar: iar mama croitoreasă - meserie foarte apreciată pe acele vremuri. Locuitorii satului, în marea lor majoritate, erau oameni săraci, având ca ocupaţie principală agricultura, (munca la câmp şi creşterea animalelor), la care se adăugau muncs in pădure şi pescuitul şi puţini erau cei care îşi procurau arme de vânătoare, mai mult pentru delectare. De mic copil, Costică a avut parte, deopoirivă. de bucurii şi de necazuri. încă de când era la grădiniţa fund dezgheţai la minte, a abandonat folosirea degetelor la numârai, înlocuindu-le cu nişte bejişoare... apoi la lucru manual, a confecţionat o scară. S-o fi gândit oare ce trepte în ierarhia socială trebuia să urce9 Nn exclud o asemenea tentaţie, gândindu-mă că mi-a declarat într-un exces de sinceritate: Niciodată nu mi-a plăcut să fiu al doilea''. Sun convins că educatoarea Leontina Negură - fiica nivriţăîorului Vasile Negură i-a apreciat munca şi mai ales imaginaţia. In şcoala primară a avut ca dascăl pe Vasile Negură. Leontina Negură şi familia de învăţători Câîimachi, iar în şcoala generală pe profesorii Vasile Tofan, Simion lonescu, Virgil Ştefan, Angustina Belei. Vasile PncopoaieL Niţă D;:ni;isv.'lun. Eugenia Niţă. Familia era mândră de odrasla sa, mai ales că in toţi anii până la absolvirea şcolii generale la Ion Creangă, cu doar două excepţii a luat premiul 1 şi coroniţă.
Tatăl său prescris şi făcea tratamente, mici intervenţii chirurgicale, stomatologice şi de nenumărate ori a asistat femei la naştere, in acea vreme, uneori, Şiretul venea mare provocând numeroase victime şi nu în puţine cazuri iama din cauza zăpezii şi a viscolelor nu mai aveai cum aiunge la spitalul Roman. Şi cum medicii, tentaţi mai muli de viaţa din oraşul Roman, rar când se stabileau în comună erau mai mult preocupaţi de navetă. Dintre medicii care au activat la Ion Creangă îi amintesc pe Epifanie Cozărescu, Drăghin. Păpuşa Platon, Vâsochie Larisa. Alier Hain, Elena Dragotnir, Poplicher Alexandru şi soţia sa.
în anii copilăriei sale în sat erau doar 3 croitorese dintre care mama lui deservea tot satul „din deal". Costică, după plecare a din sat a urmat.Şcoala profesională de pe lângă Eabrica de Zahăr Roman, fiind pe locul I atât la in&are cât şi la absolvirea cursurilor, angajându-se la această întreprindere unde a lucrai până in 1966, când a fost incorporai militar. După lăsarea Ia vatră s-a întors tot aici ca muncitor. armând concomitent şi liceul, pe care 1-a şi absolvit. Ca elev, atras de melosul popular încă de mic, păşe^le pe o scenă adevărată in sala teatrului ,.Vasile Alecsandri" Roman unde a prezentat cântece invăţale de la femeile din sat. Aceste femei se strângeau prin rotaţie, la casa uneia dintre ele, fa un fel de clacă, unde se torcea, cosea, împletea şi unde gazda le servea cu de toate: turte coapte pe plită sau în cuptor, crupe cu julfă, covaşă, borş cu fructe uscate, (mere, prune, corne), mălai (făcui din făină de porumb amestecat cu bostan turcesc) şi alte bunătăţi din care se înfruptau şi copiii.

BISERICA ION CREANGA

Din informaţiile furnizate de domnul Huci Minuţâ. pe baza unor documente vechi, schitul Brâteşti din Ţinutul Romanului cu Hramul „Tăierea Capului Si. loan Botezătorul" a fost „ctitoria căluşarului Nestor Batişte-Veveli, fiul Manei, fata lui Nestor Ureche, care a fost căsătorită cu boierul Constantin Baiişie-Veveli. Acesta s-a călugărit cu numele de Nicodim la Mănăstirea Secu in anul 1654. când trăia Mitropolitul Varlaam şi a închinai acest Schit Mănăstirii Secu, în anul 1663, cu moşia şi toate ale sale". Unul dintre egumenii acestui schit, ieromonahul Efrem, a fost zugrav de icoane şi a învăţat în şcoala lui Nifon Udrea Trotuşami. El a donat acestui schit cu hramul .,Sf. loan Botezătorul". în anul 1959, icoana de aur. Pe când eram epitrop al Bisericii şi preot părintele Aanei Dumitru, pe umpul comuniştilor, a venit un călugăr şi a luat acea icoană. Schitul se va transforma în biserică de mir, în vremea lui Cuza, când va înceta să mai depindă de Mănăstirea Secu. Actualmente, pe locul unde a existat schitul, s-a construit o biserică mare de zid, iar localitatea şi-a schimbat numele din Brăteşli in Brăteauu iar în vremea comunismului s-a făcui o altă schimbare. în Ion Creangă."
Despre situaţia acestui schit şi protosuigliclul Macune Ciolan. în lucrarea ..Mănăstirea Secu" publicată în Editura Mitropoliei! Moldovei şi Sucevei, la laşi, în 1987 scrie: „Anul 1863 a fost bine venit pentru a se trece în folosul statului această agonisită avere a mănăstirilor. Domnitorul Alexandru loan Cuza, prin legea secularizării, va reduce puterea de stăpânire a mănăstirilor peste fostele domenii După acest eveniment. Mănăstirea Secu ca şi celelalte Mănăstiri vor cunoaşte o perioadă înfloritoare în sens duhovnicesc, cultural şi mai puţin material".
Intr-un Anuar, editat în 1909, se precizează că în Parohia Brâteşti. comuna Brăteanu. cu bisenca parohială „Tăierea Capului Sf. loan Botezătorul" era paroh preoiul Gheorghiu Vasile, născut 1826. absolvent de Seminar Inferior. El rusesc numit aici la 1 iunie 1851 şi avea ca biserică filială pe cea cu hramul ,.Sf. loan Botezătorul" din cătunul izvor. Această parohie are 612 familii cu 1649 de suflete." Biserica parohială e de lemn şi s-a clădit în perioada 1802 -l 805. Biserica filială e de lemn şi s-a făcut prin anii 1835- 1837.
In lucrarea „Glasul evlaviei străbune", a Arhimandritului Dionisie Udişteanu. apărută in 2005 în Editura „Muşatinii" din Suceava, scrie: „Nicodim Monahul a dăruit Mănăstirii Secu partea sa de avere. satul Brâteşti din Roman, pentru sufletul mamei lui, Mărecuţa. fiind zestrcle ei" (extras din N. iorga. istoria Bisericii Româneşti, Bucureşti 1928).
In Anuarul Eparhiei Romanului din 1936, găsim informaţii legate de Biserica de la Brâteşti şi BrâreaiHl, când era preot paroh V. pascal. Bisenca avea 12 j ha pentru uz personal şi 12.5 ha pentru arendare. In sat existau 240 de familii cu 934 de suflete (in 2006 erau 475 de familii). In aceeaşi lucrare se menţionează că P.S. Episcop Lucian Triteanu, secondat de P.S. Arhiereu Marion Băcâoanu conduce Eparhia eu ajutorul Adunării Eparhiale. Consiliului Eparhial, Consistonului Spirirual şi a Organeloi de Administraţie şi Control. Din „Adunarea Eparhială" 1932 - 1938, alcătuită din 60 de persoane, făcea parte şi învăţătorul Plafon Constantin din Avereşti. în rândul membrilor mireni. Ca să ne gândim de ce oresiigiu se bucura învăţătorul din Avereşti, menţionam componenţa celor 40 membrii mireni: rrc'ţ.mliutele Camerei Deputaţilor (Săveami Nicolae), Proprietar-fost Ministru (Manolcscu I. Strung;]). 2 avocaţi - senatori, 4 avocaţi - deputaţi. 2 proprietari -deputaţi (unul era Nicolae Tăutu de la Roman). un avocat-fost Ministru, Primarul Bacăului |lol avocat), un profesor- prefect, un avocat -fost prefect, 4 profesori, dintre care unul universitar, alţi 4 proprietari (între care şi Fluor Eiruban de la Pânceşti -iornan), alţi 7 avocaţi, un fost prefect, un medic, un farmacist, 2 doctori, un doctor veiennar. 2 agricultori, 2 pensionari şi învăţătorul Platon Constantin.
Parohiile erau clasificare în 3 grupe: urbane, rurale (bugetare) şi rurale (extrabugetare). Dintre parohiile rurale (bugetare) făcea parte şi parohia Avereştii de Sus.
Demne de remarcat în epocă erau şi Cercurile culturale preoţeşti, care se justificau astfel: „în scopul intensificării activităţii pastorale, pentru luminarea poporului şi zidirea lui religioasă - morală, pentru a contribui la promovarea culturii şi vieţii creştine, precum şi în interesul pregătirii spirituale a preoţilor, de a-şi împrospăta cunoştinţele câştigate în şcolile teologice, de a se desăvârşi in îndeplinirea diferitelor obligaţii bisericeşti conform tipicului, de a se cultiva şi întări legătura dragostei şi a colegialităţii şi de a se emula în lucrul Domnului, s-au înfiinţat în Eparhia Romanului 51 cercuri culturale" în general şedinţele Cercului care se ţin o dată pe an, în fiecare parohie se destăşoarâ astfel: dumneata la biserica respectivă, arc loc slujba, în sobor, cu predică, participând toţi preoţii cercului, auioniaiile, şcolife şi credincioşii; apoi o şedinţa intimă, la casa parohială, unde se dezvoltă un subiect dat din vreme, iar după masă, are loc o şedinţă publică, cu participarea sătenilor, la care, pe lângă o serbare ocazională se rosteşte de către un membru al cercului, o conferinţă de interes moral - obştesc. în cadrul Protopopiatului din Circumscripţia I Roman erau 6 Cercuri culturale: Roman. Avereşti, Băceşti, Dămieneşti, Porceşti şi Trifeşti, Cercul de la Avereşti era alcătuit din 6 parohii: Avereştii de Sus, Avereştii de Jos, Băluşeşti, Brăteşti, Cotu - Vameş şi Icuşeşti, având ca Preşedinte pe P.C. leonom V. Pascal de la Biserica din Brăteşti, iar ca Misionar pe P.C. Iconom I. Bcleni din Icuşeşti. In acel an în Urăleşti erau 240 de enoriaşi practicanţi ai religiei cu 288 suflete şi aveau o biserică parohială. Cei din Avereştii de Sus aveau 934 de enoriaşi cu 1186 suflete şi O biserică parohială, iar Biserica Avereştii de Jos avea 300 enoriaşi cu 1500 suflete, o biserică parohială şi una filială.
Printre parohiile extrabugetare trecute în buget pe ziua de 1 martie 1937, figura şi Avereştii de Jos, unde era paroh Evmcnie Moraru.
Din informaţiile noastre. în ultimul secol la biserica din Ion Creangă au fost parohi: Preoţii Pascal Vasile. Aanei Dumitru, Năstase Theodor, Cârlan Constantin, Buda Mihail. Dintre dascăli. amintim pe Cotianu Trifan, Birtoc şi Enea Neculai iar cei actuali sunt Petroşanu Luca şi Cnsunov Neculai. Ca epitropi Ghiuţl Coman. Mrron Joan, Huci Minuţă şi actualul epitrop Cojocarul Neculai. fratele fostei siareţe de la Mănăstirea Suceviţa. Adriana Cojocariu, in satul ion Creangă sunt amplasate şi 4 troiţe:
-a veteranilor din al II-lea Război Mondial şi una din primul Război Mondial - mutată în curtea bisericii.
-una la intrarea în sat, iăcută de Primărie şi cu acordul Prefecturii Meamţ. -
-una la ieşirea din Ion Creangă, spre Izvor, în stânga.
-una pe Capul Dealului, la Aiacoboaiei Gheorghe (chiar el a lucrat-o).
Preotul Pascal Vasile împreună cu soţia sa, prezbiterea Ana au avut 4 copii : Măria, Paulina. Vasile şi Miliacla.
Preotul Aanei Dumitru, a avut un frate Ion, căsătorit cu fata preotului Pascal, Emestina. Ei au avut un băiat Puiu. care a rupt. din clasă, tabloul lui Gheorghe Gheorghiu - Dej, pe când era elev la Liceul „Roman-Vodă"; acesta a fost condamnat !a 8 ani închisoare, ca deţinut politic, pe care i-a executai în întregime. Preotul Aanei Dumitru a activat în satul Ion Creangă în perioada 1946 - 1971. El a ajuns şi protopop. S-a născut în Galbeni (corn. Filipeşti, jud. Bacău). A absolvit Facultatea de Teologie din Cernăuţi. A funcţionat şi ca secretai la Liceul ,,Roman-Vodă" şi într-o anumită penoadă ca preot în satul Balanu - Bălţi (Republica Moldova). După ce a plecat din Ion Creangă, a fost preot la Roman la parohia din cimitir şi apoi protopop de Roman. Preotul Aanei Dumitru a avut 3 copii - două fete şi un băiat. Soţia sa Ileana a decedat în 1992.
Preotul Nastase Teodor a fost preot la Ion Creangă între 1971-1986; Preotul Cîrlan Constantin intre 1986 - 1994 şi din 1994 este preotul Buda Mihail.
 
 ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Sintetizând situaţiile statistice şcolare în perioada începută cu anul şcolar 1989/1990 în timpul
căruia s-a desfăşurat Revoluţia din Decembrie 1989 şi până în actualul an şcolar 2006/2007 
 rezultă următoarele
- anul şcolar cu cei mai mulţi elevi 773, a fost 1989/1990 şi cu cei mai puţini, 611, a fost 1994/1995;
- şcoala cu cei mai mulţi elevi (între 309 în 1991/1992 şi 457 în 2002/2003) a fost cea de la centrul de comună. Ion Creanga, urmată de şcolile Avereşti (91 elevi în anii şcolari 1992/1993 şi 1993/1994 - 120 în 1989/1990), Stejaru (81 in 1996/1997-111 1999/2000), Recea (38 în ultimii 2 ani şcolari-lll în 2000/2001). Izvor (7 în 2002/2003-27 în 1996/1997). Situaţia cea mai complicată o întâlnim la Muncel unde şcoala a funciionat numai în 7 ani şcolari dintre cei luaţi în studiu şi atunci cu învăţământ simultan, cu câte numai 4-6 elevi în perioada 1990-1997, după care şcoala a dispărut.
- din însumarea numărului de elevi înscrişi în cei 18 ani şcolari (1989/1990-2006/2007). rezultă o cifră de 12.207, care duc la o medie anuală de peste 677 elevi;
■ începând cu anul şcolar 2002/2003 a dispărut gimnaziul de la şcoala Recea. Numărul de clase şi elevi pe sale se prezenta astfel în 2005:

Salul Clasele !-IV Clasele V - VIU Clasele Anul 11 Total

Din această evidenţă, pe clase şi ani şcolari, deducem câ :
- pe clase cei mai puţini şi cei mai mulţi elevi au fost: la clasa I-a (58 în 2004 /2005- 110 în 1995/1996); clasa a tt-a (54 în 2005/2006 - 117 în 1997/1908); clasa a 111-a (52 în 1991/1992 - 99 in 1998/1999); clasa a IV-a (49 în 1993/1994 - 101 în 1999/2000); clasa a V-'a (53 în 1994/1995 - 105 în 2000/2001); clasa a Vl-a (53 în 1995/1996 - 88 în 2001/2002); clasa a Vil-a (52 în 1996/1997 - 103 în 2000/2001); clasa a VIII -a (50 în 1997/1998 - 103 în 1989/1990); clasa a IX-a (11 în 1993/1994 - 42 în 1989/1990 si doi am şcolari fără elevi: 1997/1998 şi 1998/1999); clasa a X-a (12 în 1991/1992 şi 1992/1993 - 47 în 1989/1990);
- pe ani şcolari cei mai mulţi elevi au fost în 1989 /1990, 773 şi cei mai puţini în 1991/1992, 605;
- pierderile pe parcursul claselor l - VIU , 143, sunt sub procentul de 10 %;
- faptul că permanent pe perioada celor 18 ani trecuţi de la Revoluţia din Decembrie 1989. efectivul de elevi ai Comunei ton Creangă s-a situat peste cifra de 600 arată că la nivel judeţean, populaţia şcolară, in plan numeric, se situează printre comunele de mijloc;
- concluziile pentru clasele IX - X sunt riscante, deoarece mulţi absolvenţi ai claselor a VIH-a au fost admişi (cuprinşi) în şcoli de nivel superior din oraşe şi în comună au fost şcolarizaţi doar majoritatea celor care nu au plecai din localitate;
cu anumite intermitenţe (vezi graficul de mai sus) clasele a IX-a şi a X-a au existat numai la şcoala din Ion Creangă.
în continuare vom prezenta diferite situaţii din activitatea şcolilor din comună şi aşa după cum este logic, vom începe cu Şcoala coordonatoare lori Creangă, având ca Director coordonator doamna profesoară Elena Prichici.
Din consiliul de administraţie al şcolii, alături de doamna profesoara Elena Prichici - preşedinte în actualul an şcolar 2006/2007. mai fac parte; Chiriac Vaieria, Blanaru Daniela, Arsine Ana, iosub Elena, Tizu Mirela, Prichici Petrică. Niţă Miriada şi Dascălu îvîiaai. Consiliul de administraţie, ca grad de subordonare, se află în faţa Consiliului profesoral. Inspectoratului şcolar judeţean Neamţ 51 Ministerul -Educaţiei şi Cercetării, iar în planul colaborării este cu Casa corpului didactic şi cu comunitatea locală (Consiliul Local, Primăria, Biserica, Dispensar, Poliţie, Părinţi),
în şcoala Ion Creangă îşi desfăşoară activitatea următoarele cadre didactice: Prichici Elena. -jikici Mugdâ, Blanaru Daniela, lomlă Tatiana. Oâlcă Ecatenna. Pleşca Ana, Cărpuşor Viorica. Arsine Ana. losub Elena, lamandei Nicoleta, lamandei Mihaela, Horciu Angela, Popescu Rodica, Dâncă Minodora. Brânză Ştefan, Chiriac Vaieria, Hrestic Coca, Tamaş Ana, Cujbâ Neculai, Rusu Cornelia, Ţintă Alexandru, Creţuleseu Bogdan, Ardeleanu Verona, Simiuc Doinita. Bighiu Mitică, Uncrop Măria, Puiu Gheorghe, Marţ loan, Tizu Mirela . Palade Adriana, Păuleţ Irina - Măria.
În cadrul Comisiilor metodice au fost numiţi următorii responsabili'. Blanaru Damcla (la aducătoare), Arsâne Ana (la învăţători). Popcscu Rodica (la limbă şi comunicare), Prichici Elena Există şi Consiliul Reprezentativ al părinţilor alcătuit din 16 persoane, care are ca preşedinte pe Niţă Mihaela, vicepreşedinte pe Conduiat Liliana şi casier Crăciun Mihaela. S-a alcătuit şi un Consiliu al elevilor, având reprezentanţi ai tuturor claselor din şcoală. în şcoală funcţionează un număr de 24 elase: 5 la preşcotari, 9 la primar, X gimnazial şi 2 SAM. încadrarea şcolii, la învăţământul preşcolar, la gnipa mică, este educatoarea Oâlcă Ecaterma, la grupa mijlocie Antoce Magda. la grupa marc loniţâ Tatiana şi la grupa pregătitoare Blanaru Daniela, iar la grădiniţa Recea, Tizu Mirela.
La învăţământul primar : la clasele 1-a - lamandei Mihaela şt Horciu Angela, la clasele a Il-a. Pleşea Ana şi Cărpuşor Viorica, la clasa a Ul-a Aisâne Ana, la clasele a IV-a- losob Elena şi lamandei Nicoleta. La şcoala Recea, la clasele I-a şi a 111-a - Păuleţ Irina, iar la clasele a U-a şi a IV-a vPalade Adriana.
Ca dinginţi la învăţământul gimnazial sunt: la clasele a V-a - Uncrop Măria şi Popescu Rodica, !a dusele a Vf-a - Rusu Cornelia şi Ardeleanu Verona, la clasele a VII- a Simiuc Doinita şi Tamaş Ana, la clasele a Vili- a Cujbă 'Neculai şi Chtnac Valeria. La SAM. la clasa a LX-a, Ţintă Alexandru şi la a X-a Putu Gheorghe. S-au creat mai multe Comisii pe probleme, care au următorii responsabili:
Comisia educativă şi activităţi extracurriculare - Chiriac Valeria
Comisia de înscriere - Hululei Măria
- Comisia pentru educaţie rutieră - Pleşca Ana
- Comisia pentru verificarea şi avizarea dosarelor de bursă - Prichici Elena
- Comisia responsabilă cu manualele alternative - lamandei Nicoleta
- Comisia responsabilă cu perfecţionarea - losub Elena
- Comisia pentru inspecţie, inventariere, casare şi păstrarea arhivei - Hululei Măria
- Comisia de omarea şcolu -Popescu Rodica
Comisia pentru prevenirea abandonului Şcolar - Cujbă Neculai Comisia pentru întocmirea orarului - Uncrop Măria
- Comandamentul pentru intervenţii în situaţii de calamitate - Prichici Elena
- o Comisia pentru Tgpararea şi recondiponarea materialului didactic - Ţintă Alexandru
- Comisia de Protecţia Muncii, P.S.l. şi protecţie civilă - Puiu Gheorghe
- Comisia pentru verificarea documentelor şcolare - Arsîne Ana Comisia de consiliere şi orientare şcolară (diriginţilor) - Chiriac Valeria
- Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii - Prichici Perrică Comisia pentru educaţie sanitară - Rusu Cornelia
- Comisia pentru întocmirea proiectelor din şcoală - Prichici Petricâ.
Referitor la profesorii şcolii, menţionăm că doamna Popescu Rodica are în catedră limba română şi limba latină la fel ca şi doamna Dâncâ Minodora; doamna Tamaş Ana - limba engleză: domna Hristic (.'oca - limba franceză, doamna Chiriac Valeria - matematică şi fizică; domnul Br.niij Ştefan - matematică: domnul Cujbă Neculai - chimie şi fizică; doamna Rusu Cornelia - biologic: Domnul Ţintă Alexandru ,- istorie şi cultura civică; doamna Ardeleanu Vetona - geografie; domnul Bighiu Mitică - religie; doamna Simiuc Doinita - muzică şi desen; domnul Creţulescu Bogdan şi Popa